Acoperire cu beton. Strat de beton care acoper? la exterior arm?tura unei piese din beton armat, pentru a o ap?ra de influen?a mediului extern (poten?ial coroziv).

Aditivi pentru beton. Sunt solu?ii sau pulberi care se adaug? în timpul prepar?rii betonului (sau dup? preparare), în scopul îmbun?t??irii unor propriet??i ale acestuia. Tipuri de aditivi pentru betoane: Plastifian?i - cresc lucrabilitatea betonului ?i ajut? la reducerea apei ad?ugate. Antrenori de aer - cresc durabilitatea betonului, m?rind rezisten?a la ciclurile de înghe?-dezghe?. Întârzietori de priz? - m?resc timpul de punere în oper? a betonului ?i sunt foarte utili pe timp c?lduros. Acceleratori de priz? - reduc timpul de înt?rire a betonului ?i sunt recomanda?i pe timp friguros.

Agregate balastier?. Materiale minerale (nisip, pietri?, piatr? concasat?, etc.) folosite la prepararea betonului sau mortarelor.

Alicarie. Orice amestec de sp?rturi care prezint? o rezisten?? la compresiune relativ ridicat?. Sp?rturile pot proveni din caramid? (f?r? goluri), betoane sau mortare. Sunt potrivite pentru executarea betoanului de slab? rezisten?? pentru funda?ii sau umpluturi (a?a numitul beton ciclopian).

Armobeton. (Constr.) Beton slab armat, întrebuin?at în construc?ii masive (funda?ii mari, construc?ii hidrotehnice etc.), la care se admite c? betonul din zona supus? la eforturi de întindere preia o parte din aceste eforturi.

BCA (beton celular autoclavizat). Betonul Celular Autoclavizat a fost inventat în Suedia la începutul sec. XX, iar produc?ia comercial? a început în 1930. YTONG este marca ini?ial? a unui material care nu ar trebui s? con?in? ciment, s? fie format din praf de calcar (pentru aportul de silice) ?i din cenu?? zbur?toare de termocentral? (pentru aportul de cuar?, nisipul cuar?os fiind alternativa original?). Blocurile mari aerate cu ajutorul reac?iei dintre pulberea de aluminiu ?i un acid sunt supuse autoclaviz?rii (temperatur? ridicat? cumulat? cu o presiune ridicat? de vapori), ceea ce genereaz? eliberarea de silice ?i de cuar?. Urmeaz? înt?rirea blocului care este apoi t?iat (fasonat) în blocuri mai mici pentru zid?rie. Este un izolant termic mai bun dec?t c?r?mida eficient?, îns? are o rezisten?? mecanic? la compresiune mai mic?.

BCU (beton celular u?or). Betonul celular u?or (BCU) este un material de construc?ii, poros, foarte u?or, cu o izola?ie termic? deosebit de bun?, similar BCA-ului. Se ob?ine prin amestecarea în betonier? a unui mortar (format din nisip, ciment ?i ap?) cu o cantitate de spum? ionizat?. Rezultatul este un beton celular fluid (spumo-beton fluid) care se toarn? în forme pentru a se înt?ri. C?r?mizile (blocurile de zid?rie) astfel ob?inute sunt folosite la diverse construc?ii.

Beton. Piatr? artificial? ob?inut? prin înt?rirea unei paste din pietri?, nisip, ciment ?i ap?. Material compozit constituit din agregate minerale ?i un agent de înt?rire. Pentru betonul din ciment, agentul de înt?rire este format din ap? ?i ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de înt?rire este format din bitum aditivat. În func?ie de propor?ia componentelor rezult? sortimente de betoane diferite. Prin folosirea în re?eta de preparare a unor aditivi ?i lian?i speciali se urm?re?te îmbun?t??irea anumitor parametrii ai betonului cum sunt: lucrabilitatea, timpul de înt?rire, impermeabilitatea acestuia.

Beton armat. Sistem complex prin care betonul conlucreaz? cu bare din o?el care îi dau o rezisten?? mai mare.

Beton asfaltic. Agregate în amestec cu un liant pe baz? de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat.

Beton centrifugat. (Constr.) Beton pus în lucrare prin centrifugare, cu ajutorul unei ma?ini speciale, astfel încât este mai compact. Prin centrifugare se pot confec?iona numai piese în form? de corp de revolu?ie, de obicei cilindrice (suporturi de conducte electrice, tuburi, pilo?i).

Beton ciclopean (sau ciclopian). (Constr.) Beton simplu, în masa c?ruia au fost îngloba?i, la turnare, bolovani de piatr? natural? sau blocuri ob?inute din demolarea unor betoane sau a unor zid?rii. Betoanele ciclopeene sunt întrebuin?ate în funda?ii sau în ziduri în eleva?ie, pentru a face economie de beton, deci de ciment.

Beton cu agregate organice. (Constr.) Beton u?or, la prepararea c?ruia se întrebuin?eaz? ca agregate materiale organice (tala?, paie tocate, lân? de lemn sau, în special, rumegu? de lemn), mineralizate în prealabil (prin înmuiere în lapte de var, în silicat de sodiu, în emulsie de bitum etc.).

Beton monolit. Denumire folosit? cu referire la piesele ?i elementele de construc?ie din beton sau beton armat turnate la fa?a locului, pe ?antier.

Beton precomprimat. Beton armat în care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de înc?rcarea de exploatare.

Beton refractar. (Constr.) Beton la prepararea c?ruia se întrebuin?eaz? ca agregate zgura de furnal granulat?, cenu?a de huil?, sf?râm?turi de material refractar etc., astfel încât s? reziste mult timp la temperaturi înalte.

Beton simplu. (Constr.) Beton de ciment cu agregate obi?nuite, nearmat.

Beton spongios. (Constr.) Beton u?or, cu goluri în masa lui. Betoanele spongioase sunt betoanele înspumate ?i gazbetoanele.

Beton torcretat. (Constr.) Beton de ciment pus în oper? prin proiectarea lui sub presiune, cu ajutorul unei instala?ii de torcretat. Torcretarea este folosit? pentru ob?inerea de pere?i de rezisten?? sub?iri (învelitori autoportante, pl?ci autoportante prefabricate, rezervoare, tuburi etc.), pentru realizarea de straturi impermeabile la suprafa?a unui element de beton obi?nuit, pentru refacerea elementelor de beton deteriorate, pentru corectarea unor defecte de turnare la elementele de beton etc. Betonul torcretat are rezisten?? ?i compactare (deci ?i impermeabilitate), mult mai mari decât betonul vibrat. Termenul se mai refer? ?i la betonul armat cu fibre (sintetice sau metalice).

Beton u?or. (Constr.) Beton cu greutatea volumetric? pân? la circa 1600 kg/m3, care prezint? fa?? de betoanele obi?nuite avantajul de a fi mai u?or ?i un mult mai bun izolant termic ?i acustic. Dup? materialele din care este preparat ?i dup? modul de preparare, se deosebesc patru categorii de betoane u?oare: betoane cu agregate u?oare, betoane monogranulare, betoane spongioase ?i betoane cu agregate organice.

Beton vacuumat. (Constr.) Beton c?ruia i se extrage imediat dup? turnare o mare parte din ap?, prin vacuumare, pentru a-i accelera înt?rirea (ceea ce permite decofr?ri par?iale ?i totale mai rapide) ?i a-i îmbun?t??i structura (ceea ce îi m?re?te rezisten?a la compresiune cu circa 80% în primele zile de la turnare ?i cu circa 20% la sfâr?itul perioadei de înt?rire). Prin folosirea vacuumarii se realizeaz? economie de ciment ?i pot fi întrebuin?ate betoane fluide, u?or lucrabile.

Beton vibrat. (Constr.) Beton de ciment care prin vibrare cap?t? o îndesare mai bun? ?i deci o rezisten?? mai mare. Vibrarea se face cu ajutorul vibratoarelor.

Betonare. (Constr.) Opera?ia de introducere a pastei de beton proaspat preparat cu un liant mineral (de obicei ciment) în cofrajele elementelor de construc?ie, în s?p?turile funda?iilor ori în formele pieselor prefabricate, - sau de aplicare a pastei de beton pe suprafe?ele de lemn, de beton, c?r?mida, piatr? sau rabi?, ale elementelor de construc?ie care urmeaz? s? fie acoperite cu un strat de beton.

Betonier?. (Constr.) Malaxor folosit la amestecarea prin rotire a materialelor din care se prepar? betonul de ciment. Este alc?tuit fie dintr-o cuv? în care materialul este amestecat cu ajutorul unor palete fixate pe un ax rotitor, fie dintr-o toba rotitoare, basculabil? sau nu, în interiorul c?reia sunt fixate câteva aripi pentru o mai bun? amestecare a betonului. De obicei, betonierele sunt echipate ?i cu aparate de înc?rcare (uneori automate) cu agregate, ciment ?i ap?.

Betonite. (Arh.) Blocuri prefabricate de beton, folosite la executarea îmbr?c?mintelor de tunel.

Buiandrug. Este un element de construc?ie alc?tuit dintr-o grind? de beton armat, de zidarie, de metal, de cermic? sau de lemn, a?ezat? deasupra unei por?i, a unei u?i, a unei ferestre, etc. pentru a sus?ine por?iunea de zid?rie de deasupra acestora. În cazul în care partea superioar? a golului de u?? sau de fereastr? este suficient de sus, rolul buiandrugului poate fi jucat de centura sau grinzile de beton armat de la baza plan?eului.

C?ldura de hidratare. Energia termic? degajat? în timpul reac?iei ciment-ap? atunci când începe formarea gelurilor solide specifice cimentului înt?rit.

Cenu?? zbur?toare. Reziduu de ardere a combustibililor solizi (ex: c?rbuni), care este antrenat? în plan vertical prin fenomenul de convec?ie. Unele cenu?i zbur?toare pot con?ine compu?i de siliciu cu o comportare de liant slab hidraulic. Acesti compu?i recomand? utilizarea lor (ca ?i adaos) al?turi de ciment pentru prepararea betonului.

Ciment. Material complex ob?inut prin arderea ?i m?cinarea fin? a unor argile speciale in amestec cu aditivi. Se ob?ine astfel un liant hidraulic cu rezisten?e mari dup? înt?rire. Înt?rirea se face în prezen?a apei, care în combina?ie cu compu?ii silico?i duce la formarea unor geluri solide. Aderen?a fa?? de agregatele minerale este foarte bun?, putând astfel fi utilizat în producerea betonului. Gelurile rezultate au aderen?? foarte bun? ?i fa?? de o?el, permi?ând producerea de beton armat sau beton precomprimat. Prezint? ?i o bun? rezisten?? la agresivitate termic? ?i chimic?. Denumirea este folosit? îndeosebi pentru lian?ii minerali dar ?i pentru unii lian?i de natur? organic?, în m?sur? s? lege între ele particule (alc?tuite din cele mai diferite materiale) pentru a forma aglomerate cu propriet??i asem?n?toare celor ale pietrei.

Cimentare (Constr.) Injectarea sub presiune a laptelui de ciment în terenuri sau în materiale de construc?ie fisurate, pentru consolidarea sau impermeabilizarea lor.

Cimenturi silicatice (Portland). Sunt lian?ii hidraulici cei mai utiliza?i în compozi?ia betoanelor ?i a mortarelor, simple ?i armate, monolit sau prefabricate. Acest liant a fost brevetat in anul 1824, in Anglia, iar denumirea de "portland" a fost dat? de asem?narea dintre liantul înt?rit ?i roca dur? din localiatea Portland.

Clincherul Portland. Se ob?ine prin arderea în cuptoare rotative (la temperatura de aprox.  1450°C) unui amestec de materii prime preg?tite ?i dozate în prealabil (calcare, marne, argile, loessuri etc). La ie?irea din cuptor clincherul este r?cit rapid ?i stocat, fiind apoi folosit ca ?i component? principal? în producerea cimentului.

Cofraj. Structur? indepedent? cu rolul de a sus?ine un amestec in?ial vâscos, care se va înt?ri dup? turnare ?i a c?rui form? va fi dat? de suprafa?a interioar? a cofrajului. Dac? o parte din cofraj nu se recupereaz? prin decofrare ?i r?mâne ca parte component? a elementului ob?inut dup? înt?rirea amestecului vascos (în general, beton), atunci acea parte se numeste cofraj pierdut. Cofrajul pierdut poate (sau nu) s? aib? un rol structural.

Compactarea betonului. Este o opera?ie important? din tehnologia betonului, prin care se urm?re?te o umplere complet? a cofrajelor, o reducere a spa?iilor dintre granule ?i eliminarea par?ial? a aerului.

Consisten?a betonului. Se refer? la stabilitatea formei betonului sau la u?urin?a cu care aceasta curge, reprezentând o m?sur? a lucrabilit??ii. Este foarte important ca amestecul s? aib? o consisten?? care s? permit? s? fie transportat, turnat ?i finisat cu u?urin??, far? segreg?ri (atunci când pietri?ul de dimensiune mai mare din amestec se separ? de partea fin?). Consisten?a se poate determina prin urm?toarele metode: metoda tas?rii conului, metoda remodel?rii VE-BE, metoda gradului de compactare, metoda r?spândirii.

Densitatea aparent?. Reprezint? masa unui metru cub de beton turnat ?i compactat. Densitatea este de aproximativ 2400 kg/m3.

Diafragm? (în cazul structurilor). Ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau f?r? bulbi sau sâmburi, care poate prelua ?i înc?rc?ri orizontale prin eforturi de forfecare.

Durabilitatea betonului. Este caracteristica acestuia de a-?i p?stra în timp propriet??ile, f?r? m?suri speciale de între?inere.

Etrierul. Element de arm?tur? transversal?, din o?el, care înconjoar? arm?tura longitudinal? la construc?iile din beton armat (stâlpi, coloane, grinzi). Are un rol esen?ial în asigurarea rezisten?ei elementelor liniare ?i în cre?terea ductilit??ii lor. Folosirea lor în mod neglijent a cauzat cele mai multe pr?bu?iri de structuri din beton armat.

Gelivitatea. Reprezint? capacitatea betonului de a rezista f?r? reduceri semnificative ale rezisten?elor mecanice în cazul în care acesta este supus la un anumit num?r de cicluri de înghe?-dezghe?.

Granulometrie. Distribu?ia procentual? în mas? sau în volum a diametrelor unor granule într-un amestec. În cazul granulelor neregulate (agregate pentru beton, de ex.) diametrul este acela?i cu diametrul ochiului ciurului (din sta?ia de sortare) prin care trece respectiva granul?. Respectarea granulometriei este foarte important? pentru ob?inerea unor betoane de calitate cu un consum redus de ciment.

Grinda. Element structural al unei construc?ii, din lemn, o?el, beton armat etc., cu lungimea mare în raport cu celelalte dimensiuni. Este folosit? pentru a prelua o parte din greutatea unei construc?ii ?i a o desc?rca la capetele sale pe un perete sau stâlp.

Higroscopic. Material capabil s? atrag? apa din mediul înconjur?tor, intrând sau nu în reactie cu ea. Vata mineral? poate atrage umiditate atmosferic? ce se condenseaz? la suprafa?? dar f?r? a urma o reac?ie chimic?. Cimentul atrage apa din aer dar intr? imediat în reac?ie cu ea, de unde ?i deprecierea cimentului p?strat în spa?ii umede (pentru utilizare ulterioar?, trebuie cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca material de umplutur?).

Lucrabilitatea betonului (în stare proasp?t?).Este o caracteristic? care indic? u?urin?a cu care poate fi pus în opera, p?strând din momentul prepar?rii ?i pân? în momentul turn?rii o structur? omogen?. Lucrabilitatea poate fi caracterizat? ?i prin proprietatea betonului de a umple tiparul (cofrajul) cu u?urin?? ?i de a îngloba arm?turile în timpul turn?rii. O fluiditate mai mare u?ureaz? pomparea ?i învelirea arm?turilor iar una mai sc?zut? conduce în general la rezisten?e mai mari. Pentru a ob?ine o lucrabilitate bun? ?i pentru a se p?stra rezisten?a se folosesc aditivi speciali (plastifian?i ?i superplastifian?i).

Mortar. Tip particular de beton, cu rezisten?? redus?, realizat cu agregate care in general nu dep??esc sortul 0-3 mm (nisip) ?i folosit cu prec?dere la lipirea unor blocuri în zid?rii sau la realizarea de pardoseli; acceptiunea este improprie în raport cu materialele moderne.

Noroi bentonitic. Argil? bentonitic? dizolvat? în ap?, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pere?ilor forajelor sau a pere?ilor mulati. Noroiul bentonitic î?i datoreaz? efectele tixotropice con?inutului s?u de montmorilloni?i. Pentru elementele din beton armat, turnarea trebuie s? se fac? prin tuburi, începând de la adâncimea maxim? spre cota superioar?.

O?el beton (fier-beton). Denumire dat? barelor de o?el rotund neted sau prezentând proeminen?e, destinate confec?ion?rii arm?turilor pieselor din beton armat. Calit??ile clasice sunt: OB37 cu suprafa?? neted? (lis?) ?i PC52 ?i PC60 ("Profilat la Cald") cu suprafa?? striat?. PC90 poate fi folosit la beton cu precomprimare par?ial?. Partea numeric? a denumirii calit??ii este în rela?ie direct? cu rezisten?a de calcul.

Past? de ciment (Constr.)  Amestec, în diferite propor?ii, de ciment cu ap?, folosit pentru corectarea sau repararea suprafe?elor zid?riilor de beton, la rostuiri etc. Pasta de ciment, preparat? dup? prescrip?ii standardizate este folosit? la determinarea prizei ?i a constantei de volum a unui ciment.

Plac? de beton celular autoclavizat. Element din beton celular autoclavizat de dimensiuni mici (40/40...40/60 cm) cu grosimi variind între 50 ?i 150 mm, destinat (în func?ie de densitate), fie termoizola?iilor de plan?ee sau de pere?i, fie realiz?rii pere?ilor u?ori de compartimetare.

Plac? de beton mozaicat. Plac? prefabricat? din beton, p?trat? sau dreptunghiular?, cu stratul de uzura din mozaic, destinat? pardoselilor interioare sau traselor circulabile. Termen echivalent: plac? de mozaic.

Plac? de beton (pentru pavaje). Dal? de beton cu dimensiuni de 30/30...50/50 cm, cu grosimea de 40...70 mm, destinat? pav?rii trotuarelor ?i aleilor de circula?ie dar nu ?i a celor carosabile, putând avea stratul de uzur? mozaicat sau nu, cu suprafa?a divizat? cu ?an?uri sau sp?lat?. Se monteaz? în pat de mortar pe un strat-suport din beton (cele mici) sau pe pat de nisip, f?r? mortar (cele mari). Termen echivalent: dal? de beton pentru pavaje.

Pop. Este un stâlp sau bârna groas? de lemn cu care se sus?ine provizoriu (sau se consolideaz?) un zid, un plan?eu, un acoperi?. În construc?iile moderne clasicii popi din lemn sunt înlocui?i de popii metalici, mai durabili ?i flexibili în utilizare datorit? în?l?imii reglabile. Popii sunt folosi?i preponderent la sus?inerea temporar? a grinzilor ?i plan?eelor din beton armat. Provine din cuvântul bulgar "pop".

Puzzolane. Sunt materiale de origine vulcanic? sau roci sedimentare folosite ca ?i adaosuri la producerea cimenturilor puzzolanice, cu scopul de a reduce consumul de clincher Portland a c?rui producere este mare consumatoare de energie. Poart? numele localit??ii italiene Pouzzuoli de la poalele vulcanului Vezuviu.

R??in? epoxidic?. 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se ob?ine prin condensarea fenolului cu acetona, dup? care printr-o nou? condensare cu epiclorhidrina se ob?ine ra?ina epoxidic?. Are propriet??i mecanice excelente.

Segregarea betonului. Pierderea omogenit??ii amestecului de agregate din beton prin separarea p?r?ii fine (cca. 0-3 mm) de cea medie (cca. 3-16 mm) ?i de cea cu granula?ie mare ( > 16 mm). Fenomenul este uneori confundat cu deficien?a calitativ? a stratului de acoperire al armaturii (strat incomplet).

Stâlp. Structur? de rezisten?? pentru preluarea sarcinilor verticale ?i a unor sarcini orizontale ?i transmiterea lor c?tre un suport aflat la baza sa. Stâlpul poate consta dintr-o singur? bar?, dintr-un ansamblu de bare (ex. stâlpii pentru sus?inerea liniilor electrice aeriene) sau orice alt? form? în care în?l?imea este mult mai mare decât dimensiunile sec?iunii transversale. Sensibilitatea la pierderea stabilit??ii trebuie luat? în considerare.

Suprabetonare. Procedeu de m?rire a capacit??ii portante a unor anumite tipuri de plan?ee din elemente prefabricate prin turnarea peste elementele prefabricate a unui strat de beton monolit cu sau f?r? arm?turi.

Turnarea betonului. Procedeu tehnologic de punere în oper? a betonului aflat în stare fluid?, în vederea înt?ririi sub o anumit? form?. În general, forma este dat? fie de un cofraj, fie de lucr?ri executate în p?mânt, fie combina?ia celor dou?.

Umflarea betonului. (Chim. fiz., Constr.) M?rirea volumului unei piese de beton în timpul prizei ?i al înt?ririi, provocata fie de prezen?a în ciment a unor cantit??i prea mari de oxid de magneziu, trioxid de sulf sau, în special, de oxid de calciu (care reac?ioneaz? cu apa sau cu alte substan?e, rezultând astfel compu?i expansivi), fie de m?rirea umidit??ii betonului dup? înt?rire, umflând astfel gelurile. Umflarea betonului, ca ?i retragerea lui, pot duce la distrugerea piesei, dac? aceste fenomene se manifest? cu intensitate mare.

Var (oxidul de calciu). Este ob?inut prin calcinarea rocilor calcaroase (?i prin hidratarea lor). Varul este folosit ca ?i material de construc?ii fiind un element indispensabil în compozi?ia mortarului pentru zid?rie sau tencuial?. Prin combinarea varului cu ap? rezult? hidroxidul de calciu, mai cunoscut ca ?i var stins sau past? de var. Din var stins ?i ap? se ob?ine laptele de var, folosit (înc?!) pentru spoitul pere?ilor caselor. Varul mai este folosit ?i ca îngr???mânt agricol.

Vacuumare (a betonului). Opera?ie de îmbun?t??ire a calit??ii betonului prin extragerea apei în exces, înainte de priz?, realizat? prin crearea unei subpresiuni la fa?a betonului cu ajutorul unor ventuze. Termen echivalent: Compactare prin vacuum.

Vibrolaminarea betonului. (Constr.) Opera?ia prin care se efectueaz? concomitent (cu ajutorul unei instala?ii adecvate) atât întinderea în strat uniform, cât ?i îndesarea betonului turnat.

Zgura. Este un subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de ob?inere a fontei în combinatele siderurgice. Zgura este folosit? ca adaos la producerea cimentului de furnal, pentru a reduce consumul de clincher Portland.