header image
Meniu
Prima Pagina
Ghiduri
Legi
Retete culinare
Home
Login Form
Username

Password

Remember me
Password Reminder
No account yet? Create one
Syndicate
Prima Pagina arrow Detalii de executie arrow Fundatii
Fundatii PDF Print E-mail
Written by Administrator   
May 24, 2010 at 10:33 PM

Fundaţia este elementul de construcţie, situat sub nivelul terenului, care serveşte ca suport al construcţiei şi prin intermediul căruia se transmit pămîntului greutatea construcţiei, precum şi sarcinile utile, accidentale şi extraordinare, pe care aceasta le suportă.

   Tipul de fundaţie se alege ţinind seama de natura straturilor de pămînt de sub construcţie, de prezenţa apelor subterane şi de natura construcţiei.
După adîncimea la care se află terenul bun de fundare, fundaţiile pot fi de suprafaţă sau de adincime.
Fundaţiile de suprafaţă se pot executa continue sau izolate. Fundaţiile continue pot fi în şanţuri drepte, în şanţuri drepte cu talpa evazată sau în trepte, iar cele izolate pot fi paralelipipedice, în trepte sau în trunchi de piramidă.
Fundaţiile de mare adîncime pot fi pe puţuri, pe piloţi de diferite tipuri sau pe chesoane.
După modul cum lucrează, fundaţiile sînt rigide sau elastice.
După modul cum primesc sarcinile clădirii, fundaţiile sînt centrice sau excentrice.
După modul în care sînt executate, fundaţiile pot fi stratificate, turnate sau prefabricate.
Materialele din care se execută fundaţiile trebuie să reziste la acţiunea umezelii a apelor subterane şi a mediilor agresive; de aceea, ele pot fi: • piatra naturală, rareori cărămizile pline, de bună calitate şi bine arse, şi foarte uzual betonul simplu, ciclopian sau armat, turnat pe loc sau prefabricat.
In condiţii de sarcini reduse şi în terenuri uscate, zidăriile de fundaţii pot fi executate uscat (din blocuri nelegate între ele cu mortar).
Fundaţiile rigide. Se execută sub zidurile portante şi în tot lungul lor, în care caz ele sînt şi se numesc continue, sau numai sub stîlpi portanţi, sau din loc in loc sub zidurile portante, şi atunci se numesc izolate.
Fundaţiile elastice se folosesc în aceleaşi condiţii, dar numai cînd sarcinile pe care le suportă sînt mari, iar capacitatea portantă a solului este mică. Această situaţie impune o lăţire importantă a tălpii, care scumpeşte sensibil blocul de fundaţie rigidă şi uneori lăţirea tălpii devine imposibil de executat, deoarece, prin adaosul greutăţii proprii a acestui bloc, se poate depăşi sarcina admisibilă pe sol. Atunci se impune fundaţia elastică, pentru executarea căreia este propriu numai betonul armat.
Fundaţiile continue rigide se execută la clădirile fără subsol, în şanţuri sau tranşee săpate de la suprafaţa solului, iar la cele cu subsol, în şanţuri trasate pe fundul săpăturii. Lăţimea acestor fundaţii, rezultată din calculele de rezistenţă, este adesea depăşită în realitate datorită cerinţelor de oidin constructiv, adică de posibilitatea practică de a săpa în spaţii înguste.

Adîncimea săpăturii    Lăţimea minimă
cm                                   cm

40                                    30
40— 80                          40
80—100                         45
100—140                       50
140                                  60

Adîncimea fundaţiei trebuie să atingă stratul de teren bun de fundare şi să se încastreze în el minimum 20 cm. în orice caz, această adîncime trebuie să depăşească limita de îngheţ cu o zonă de siguranţă de cel puţin 20 cm.
în toate cazurile, faţa blocului de fundaţie care vine în contact cu zidăria depăşeşte în lăţime grosimea acesteia cu 5—10 cm de fiecare parte, pentru a asigura trasarea zidăriilor în condiţii bune.

In figura se dau cîteva exemple de forme de fundaţii rigide. Figura  a, b, c şi d reprezintă fundaţii executate în piatră naturală fie sub formă de ziduri drepte în şanţuri (fig. 1, a), fie sub formă de trepte (fig. 1 , b, c şi d). Pentru economie de material, o parte a fundaţiei se execută în trepte şi o parte sub formă de zid drept (fig. 1, c). Dreapta înclinată care uneşte piciorul zidăriei de fundaţie cu marginea de jos a tălpii, şi care este îmbrăcată de linia treptelor fundaţiei, trebuie să facă cu orizontala, la talpă, un unghi mai mic sau cel mult egal cu 60°.


Zidăria de piatră a fundaţiei se aşază pe un strat de beton de circa 5 cm grosime, turnat pe fundul săpăturii şi nivelat, sau cel puţin pe un strat de mortar de 2—4 cm grosime.
Dimensiunea minimă a unui bloc de piatră naturală pentru fundaţie este de 15—20 cm, iar cea normală, de circa 30 cm.
Figura 1, g, h şi t reprezintă tot secţiuni prin fundaţii continue rigide, însă executate din beton. Soluţia din figura 1, h se poate aplica numai în terenuri tari şi se foloseşte pentru a economisi volum de săpătură şi beton de fundaţie. Supralăţirea prin escarpare se poate face de maximum 15 cm în fiecare parte, iar unghiul după care se taie terenul trebuie să fie mai mare sau cel mult egal cu 60°.
Tn figura 1, t este reprezentată 0 soluţie economică aplicabilă în cazul sarcinilor mari. Săpătura este însă mai mare, iar umplutura, cel puţin spre exterior, este bine să se facă cu argilă compactată. Tot pentru economie de material, soclul nu mai este sprijinit pe zidul de fundaţie, ci pe un pinten scos din aceasta.
Figura 1, e şi f reprezintă secţiuni prin acelaşi tip de fundaţie, care însă sînt executate din beton ciclopian, deci sînt mai ieftine. Bolovanii de piatră pot ajunge pînă la 40% din volumul fundaţiei.
In figura 1. f fundaţia este excentrică, supra-lărgirea ei făcîndu-so numai spre interior; este cazul fundaţiei zidurilor de lîngă o clădire vecină existentă sau al zidului de faţadă cînd imobilul este aşezat pe alinierea străzii.
Fundaţii izolate rigide. Sînt cazuri cînd, sub ziduri portante, este mai economic să se execute fundaţii izolate, decît fundaţii continue. In terenurile macroporice, acest sistem este indicat deoarece, coborfnd adîncimea de fundare, se reduce posibilitatea de infiltrare a apelor de suprafaţă sub talpa fundaţiei şi deci de înmuiere a terenului.
Blocurile de fundaţii izolate, numite şi puţuri, se execută sub colţurile şi intersecţiile zidurilor portante, deci în punctele mai încărcate. Pentru susţinerea zidăriilor, aceste puţuri se leagă între ele prin arce executate, din beton simplu sau din zidărie direct pe săpătură, care ţine loc de cofraj, sau prin grinzi de beton armat turnate sau prefabricate. In cazul arcelor din beton, pentru a le reduce înălţimea, se poate introduce la cheie bare drepte de armătură.
In figura 2 sînt reprezentate puţuri pentru asemenea fundaţii. Soluţia se aplică şi în cazurile terenurilor uscate care au straturile bune de fundare la oricare adîncime.
Dacă, în locul arcelor, se folosesc grinzi prefabricate, acestea trebuie să reazeme cel puţin 15 cm pe blocul de fundaţie.
Sub stîlpi, fundaţiile rigide izolate pot avea în secţiune formele din figura 1, b, c, d, e, f şi i.

 

Stîlpii de beton armat mai încărcaţi se sprijină pe blocul de fundaţie prin intermediul unor cuzineţi armaţi care, în anumite împrejurări, se ancorează de bloc. STAS 2966-54 prevede ca înălţimea minimă a cuzineţilor să fie de 30 cm.
Sînt cazuri cînd sub stîlpii de rezistenţă se pot executa fundaţii continue, fie rigide, fie elastice.
Astfel, la construcţiile cu subsol, zidurile acestuia se fac din beton. Stîlpii se sprijină pe aceste ziduri prin intermediul unei centuri cu armături longitudinale şi transversale.
Fundatii elastice. La clădirile care depăşesc 4—5 niveluri, în mod curent se folosesc fundaţii elastice. Ele pot fi continue sub ziduri portante sau sub şiruri de stîlpi. Forma acestor fundaţii este de T răsturnat. Cînd fundaţiile se execută sub stîlpi, pentru a realiza o bună rigiditate, înălţimea lor se ia de 1/3 — 1/6 din deschiderea dintre stîlpi (fig. 3, a şi b).
La reazem, stîlpii se pot prevedea cu vute (fig. 3, c).
Lăţimea grinzii de fundaţie trebuie să asigure stîlpilor, pe feţele lor laterale, cîte o banchetă de 5—10 an (fig. 3, a şi b).
Grosimea minimă a plăcii grinzii de fundaţie sub stîlpi este de 30 cm, iar la extremitatea liberă, de 15 cm.
Cînd înălţimile de grinzi de fundaţie ieşite din calcul sînt mici (sub 40 cm), atunci ele se construiesc cu secţiune dreptunghiulară.
Fundaţiile din beton armat se toarnă peste un strat de egalizare în grosime de 5—10 cm, după cum terenul este uscat sau umed.
Fundaţiile izolate elastice se execută, în general, din acelaşi beton din care se execută şi suprastructura. Cînd lăţimea lor rezultată din calcul este sub 120 cm, li se dau fonne paralelipipedice. Cînd lăţimea bazei depăşeşte această dimensiune, se adoptă una din formele reprezentate în figurile 3, b şi f, 4, b sau 5, a şi b. In figura 4. c este arătată o fundaţie izolată elastică pentru stîlpii alăturaţi ai unui rost de tasare, iar în figura 5, b, o fundaţie izolată elastică excentrică.
Cînd terenul este slab şi sarcinile sînt mari, grinzile în lungul stîlpilor sau fundaţiile izolate pol să nu mai dea satisfacţie; atunci se recurge la sistemul de grinzi încrucişate pe două direcţii (fig. 6).
Cînd supralăţirile tălpilor sînt prea mari din cauza terenului foarte slab sau a sarcinilor pe stîlpi foarte mari, se recurge la radier general, adică o placă armată sub toată aria clădirii. Pentru ca această placă să fie ceva mai economică, ea poate li prevăzută cu grinzi (fig. 3, d).
Sînt cazuri cînd în terenuri slabe se pot realiza fundaţii economice aplicînd sistemul arătat în ligura 7. Aceste sistem foloseşte calitatea nisipului de a repartiza uniform sarcinile pe oare le primeşte, difuzîndu-le după un unghi de 60°. In tot timpul exploatării, nisipul nu trebuie să fie antrenat de ape. Pentru a preveni antrenarea nisipului de ape, acesta este închis între pereţi executaţi din palplanşe. Pentru construcţii uşoare, grosimea siratului de nisip ajunge la 80 cm, iar la construcţii grele, pînă la 180 cm.
Fundaţii prefabricate. Urmînd linia transformării şantierului de construcţii în şantier de montaj, s-au realizat şi elemente prefabricate pentru fundaţii.
In figura 8 se dau cîteva exemple de forme ale acestor elemente. în aceeaşi figură se vede şi alcătuirea unei fundaţii din asemenea elemente. Ele se montează pe un strat de egalizare din beton sau din nisip.
în figura 9 sînt arătate exemple de fundaţii prefabricate izolate pentru stîlpi, numite fundaţii pahar. Fixarea stilpului în pahar în poziţie verticală se face cu ajutorul unor pene; spaţiul dintre pereţii interiori ai paharului şi stîlpi se umple cu beton. Pentru mai multă siguranţă se toarnă un inel armat peste pereţii paharului. în jurul stîlpu-lui (fig. 9. c).

Ca şi celelalte fundaţii armate, pabarele de fundaţie se aşază pe un strat de egalizare din beton sau din nisip. Ele se folosesc în special la construcţii agro-zootehnice.
Se menţionează că, în general, fundaţiile sînt lucrări la stabilirea cărora calculul de rezistenţă are o mare importanţă. De aceea nu trebuie să se execute după modele şablonate sau numai pe bază de intuiţie. Chiar în cazurile simple, verificările statice sînt necesare pentru determinarea suprafeţei tălpii, armăturii, iar cînd este cazul şi a celorlalte detalii.
Deoarece fundaţiile sînt elemente de construcţie care suportă sarcini mari, stau, în general, într-un mediu umed şi agresiv, iar, după executarea construcţiei, eventualele lucrări de refacere sau consolidare sînt foarte costisitoare şi greu de executat, este nevoie să se dea o atenţie deosebită execuţiei fundaţiilor.

Last Updated ( Feb 13, 2011 at 09:32 AM )

Betonul celular autoclavizat - BCA - este un material cu structura poroasa, obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA este supus unui tratament termic in autoclava, la presiune si temperatura ridicata.
BCA de zidarie se utilizeaza la realizarea de pereti portanti ai cladirilor cu numar redus de niveluri, precum si pereti exteriori neportanti pentru constructii civile si industriale inalte.

 

Polls
Este oare binevenit un astfel de site?
  
Cine este Online
We have 1 guest online