header image
Meniu
Prima Pagina
Ghiduri
Legi
Retete culinare
Home
Login Form
Username

Password

Remember me
Password Reminder
No account yet? Create one
Syndicate
Prima Pagina arrow Detalii de executie arrow Fundatii
Fundatii PDF Print E-mail
Written by Administrator   
May 24, 2010 at 10:33 PM

Funda?ia este elementul de construc?ie, situat sub nivelul terenului, care serve?te ca suport al construc?iei ?i prin intermediul c?ruia se transmit p?mîntului greutatea construc?iei, precum ?i sarcinile utile, accidentale ?i extraordinare, pe care aceasta le suport?.

   Tipul de funda?ie se alege ?inind seama de natura straturilor de p?mînt de sub construc?ie, de prezen?a apelor subterane ?i de natura construc?iei.
Dup? adîncimea la care se afl? terenul bun de fundare, funda?iile pot fi de suprafa?? sau de adincime.
Funda?iile de suprafa?? se pot executa continue sau izolate. Funda?iile continue pot fi în ?an?uri drepte, în ?an?uri drepte cu talpa evazat? sau în trepte, iar cele izolate pot fi paralelipipedice, în trepte sau în trunchi de piramid?.
Funda?iile de mare adîncime pot fi pe pu?uri, pe pilo?i de diferite tipuri sau pe chesoane.
Dup? modul cum lucreaz?, funda?iile sînt rigide sau elastice.
Dup? modul cum primesc sarcinile cl?dirii, funda?iile sînt centrice sau excentrice.
Dup? modul în care sînt executate, funda?iile pot fi stratificate, turnate sau prefabricate.
Materialele din care se execut? funda?iile trebuie s? reziste la ac?iunea umezelii a apelor subterane ?i a mediilor agresive; de aceea, ele pot fi: • piatra natural?, rareori c?r?mizile pline, de bun? calitate ?i bine arse, ?i foarte uzual betonul simplu, ciclopian sau armat, turnat pe loc sau prefabricat.
In condi?ii de sarcini reduse ?i în terenuri uscate, zid?riile de funda?ii pot fi executate uscat (din blocuri nelegate între ele cu mortar).
Funda?iile rigide. Se execut? sub zidurile portante ?i în tot lungul lor, în care caz ele sînt ?i se numesc continue, sau numai sub stîlpi portan?i, sau din loc in loc sub zidurile portante, ?i atunci se numesc izolate.
Funda?iile elastice se folosesc în acelea?i condi?ii, dar numai cînd sarcinile pe care le suport? sînt mari, iar capacitatea portant? a solului este mic?. Aceast? situa?ie impune o l??ire important? a t?lpii, care scumpe?te sensibil blocul de funda?ie rigid? ?i uneori l??irea t?lpii devine imposibil de executat, deoarece, prin adaosul greut??ii proprii a acestui bloc, se poate dep??i sarcina admisibil? pe sol. Atunci se impune funda?ia elastic?, pentru executarea c?reia este propriu numai betonul armat.
Funda?iile continue rigide se execut? la cl?dirile f?r? subsol, în ?an?uri sau tran?ee s?pate de la suprafa?a solului, iar la cele cu subsol, în ?an?uri trasate pe fundul s?p?turii. L??imea acestor funda?ii, rezultat? din calculele de rezisten??, este adesea dep??it? în realitate datorit? cerin?elor de oidin constructiv, adic? de posibilitatea practic? de a s?pa în spa?ii înguste.

Adîncimea s?p?turii    L??imea minim?
cm                                   cm

40                                    30
40— 80                          40
80—100                         45
100—140                       50
140                                  60

Adîncimea funda?iei trebuie s? ating? stratul de teren bun de fundare ?i s? se încastreze în el minimum 20 cm. în orice caz, aceast? adîncime trebuie s? dep??easc? limita de înghe? cu o zon? de siguran?? de cel pu?in 20 cm.
în toate cazurile, fa?a blocului de funda?ie care vine în contact cu zid?ria dep??e?te în l??ime grosimea acesteia cu 5—10 cm de fiecare parte, pentru a asigura trasarea zid?riilor în condi?ii bune.

In figura se dau cîteva exemple de forme de funda?ii rigide. Figura  a, b, c ?i d reprezint? funda?ii executate în piatr? natural? fie sub form? de ziduri drepte în ?an?uri (fig. 1, a), fie sub form? de trepte (fig. 1 , b, c ?i d). Pentru economie de material, o parte a funda?iei se execut? în trepte ?i o parte sub form? de zid drept (fig. 1, c). Dreapta înclinat? care une?te piciorul zid?riei de funda?ie cu marginea de jos a t?lpii, ?i care este îmbr?cat? de linia treptelor funda?iei, trebuie s? fac? cu orizontala, la talp?, un unghi mai mic sau cel mult egal cu 60°.


Zid?ria de piatr? a funda?iei se a?az? pe un strat de beton de circa 5 cm grosime, turnat pe fundul s?p?turii ?i nivelat, sau cel pu?in pe un strat de mortar de 2—4 cm grosime.
Dimensiunea minim? a unui bloc de piatr? natural? pentru funda?ie este de 15—20 cm, iar cea normal?, de circa 30 cm.
Figura 1, g, h ?i t reprezint? tot sec?iuni prin funda?ii continue rigide, îns? executate din beton. Solu?ia din figura 1, h se poate aplica numai în terenuri tari ?i se folose?te pentru a economisi volum de s?p?tur? ?i beton de funda?ie. Supral??irea prin escarpare se poate face de maximum 15 cm în fiecare parte, iar unghiul dup? care se taie terenul trebuie s? fie mai mare sau cel mult egal cu 60°.
Tn figura 1, t este reprezentat? 0 solu?ie economic? aplicabil? în cazul sarcinilor mari. S?p?tura este îns? mai mare, iar umplutura, cel pu?in spre exterior, este bine s? se fac? cu argil? compactat?. Tot pentru economie de material, soclul nu mai este sprijinit pe zidul de funda?ie, ci pe un pinten scos din aceasta.
Figura 1, e ?i f reprezint? sec?iuni prin acela?i tip de funda?ie, care îns? sînt executate din beton ciclopian, deci sînt mai ieftine. Bolovanii de piatr? pot ajunge pîn? la 40% din volumul funda?iei.
In figura 1. f funda?ia este excentric?, supra-l?rgirea ei f?cîndu-so numai spre interior; este cazul funda?iei zidurilor de lîng? o cl?dire vecin? existent? sau al zidului de fa?ad? cînd imobilul este a?ezat pe alinierea str?zii.
Funda?ii izolate rigide. Sînt cazuri cînd, sub ziduri portante, este mai economic s? se execute funda?ii izolate, decît funda?ii continue. In terenurile macroporice, acest sistem este indicat deoarece, coborfnd adîncimea de fundare, se reduce posibilitatea de infiltrare a apelor de suprafa?? sub talpa funda?iei ?i deci de înmuiere a terenului.
Blocurile de funda?ii izolate, numite ?i pu?uri, se execut? sub col?urile ?i intersec?iile zidurilor portante, deci în punctele mai înc?rcate. Pentru sus?inerea zid?riilor, aceste pu?uri se leag? între ele prin arce executate, din beton simplu sau din zid?rie direct pe s?p?tur?, care ?ine loc de cofraj, sau prin grinzi de beton armat turnate sau prefabricate. In cazul arcelor din beton, pentru a le reduce în?l?imea, se poate introduce la cheie bare drepte de arm?tur?.
In figura 2 sînt reprezentate pu?uri pentru asemenea funda?ii. Solu?ia se aplic? ?i în cazurile terenurilor uscate care au straturile bune de fundare la oricare adîncime.
Dac?, în locul arcelor, se folosesc grinzi prefabricate, acestea trebuie s? reazeme cel pu?in 15 cm pe blocul de funda?ie.
Sub stîlpi, funda?iile rigide izolate pot avea în sec?iune formele din figura 1, b, c, d, e, f ?i i.

 

Stîlpii de beton armat mai înc?rca?i se sprijin? pe blocul de funda?ie prin intermediul unor cuzine?i arma?i care, în anumite împrejur?ri, se ancoreaz? de bloc. STAS 2966-54 prevede ca în?l?imea minim? a cuzine?ilor s? fie de 30 cm.
Sînt cazuri cînd sub stîlpii de rezisten?? se pot executa funda?ii continue, fie rigide, fie elastice.
Astfel, la construc?iile cu subsol, zidurile acestuia se fac din beton. Stîlpii se sprijin? pe aceste ziduri prin intermediul unei centuri cu arm?turi longitudinale ?i transversale.
Fundatii elastice. La cl?dirile care dep??esc 4—5 niveluri, în mod curent se folosesc funda?ii elastice. Ele pot fi continue sub ziduri portante sau sub ?iruri de stîlpi. Forma acestor funda?ii este de T r?sturnat. Cînd funda?iile se execut? sub stîlpi, pentru a realiza o bun? rigiditate, în?l?imea lor se ia de 1/3 — 1/6 din deschiderea dintre stîlpi (fig. 3, a ?i b).
La reazem, stîlpii se pot prevedea cu vute (fig. 3, c).
L??imea grinzii de funda?ie trebuie s? asigure stîlpilor, pe fe?ele lor laterale, cîte o banchet? de 5—10 an (fig. 3, a ?i b).
Grosimea minim? a pl?cii grinzii de funda?ie sub stîlpi este de 30 cm, iar la extremitatea liber?, de 15 cm.
Cînd în?l?imile de grinzi de funda?ie ie?ite din calcul sînt mici (sub 40 cm), atunci ele se construiesc cu sec?iune dreptunghiular?.
Funda?iile din beton armat se toarn? peste un strat de egalizare în grosime de 5—10 cm, dup? cum terenul este uscat sau umed.
Funda?iile izolate elastice se execut?, în general, din acela?i beton din care se execut? ?i suprastructura. Cînd l??imea lor rezultat? din calcul este sub 120 cm, li se dau fonne paralelipipedice. Cînd l??imea bazei dep??e?te aceast? dimensiune, se adopt? una din formele reprezentate în figurile 3, b ?i f, 4, b sau 5, a ?i b. In figura 4. c este ar?tat? o funda?ie izolat? elastic? pentru stîlpii al?tura?i ai unui rost de tasare, iar în figura 5, b, o funda?ie izolat? elastic? excentric?.
Cînd terenul este slab ?i sarcinile sînt mari, grinzile în lungul stîlpilor sau funda?iile izolate pol s? nu mai dea satisfac?ie; atunci se recurge la sistemul de grinzi încruci?ate pe dou? direc?ii (fig. 6).
Cînd supral??irile t?lpilor sînt prea mari din cauza terenului foarte slab sau a sarcinilor pe stîlpi foarte mari, se recurge la radier general, adic? o plac? armat? sub toat? aria cl?dirii. Pentru ca aceast? plac? s? fie ceva mai economic?, ea poate li prev?zut? cu grinzi (fig. 3, d).
Sînt cazuri cînd în terenuri slabe se pot realiza funda?ii economice aplicînd sistemul ar?tat în ligura 7. Aceste sistem folose?te calitatea nisipului de a repartiza uniform sarcinile pe oare le prime?te, difuzîndu-le dup? un unghi de 60°. In tot timpul exploat?rii, nisipul nu trebuie s? fie antrenat de ape. Pentru a preveni antrenarea nisipului de ape, acesta este închis între pere?i executa?i din palplan?e. Pentru construc?ii u?oare, grosimea siratului de nisip ajunge la 80 cm, iar la construc?ii grele, pîn? la 180 cm.
Funda?ii prefabricate. Urmînd linia transform?rii ?antierului de construc?ii în ?antier de montaj, s-au realizat ?i elemente prefabricate pentru funda?ii.
In figura 8 se dau cîteva exemple de forme ale acestor elemente. în aceea?i figur? se vede ?i alc?tuirea unei funda?ii din asemenea elemente. Ele se monteaz? pe un strat de egalizare din beton sau din nisip.
în figura 9 sînt ar?tate exemple de funda?ii prefabricate izolate pentru stîlpi, numite funda?ii pahar. Fixarea stilpului în pahar în pozi?ie vertical? se face cu ajutorul unor pene; spa?iul dintre pere?ii interiori ai paharului ?i stîlpi se umple cu beton. Pentru mai mult? siguran?? se toarn? un inel armat peste pere?ii paharului. în jurul stîlpu-lui (fig. 9. c).

Ca ?i celelalte funda?ii armate, pabarele de funda?ie se a?az? pe un strat de egalizare din beton sau din nisip. Ele se folosesc în special la construc?ii agro-zootehnice.
Se men?ioneaz? c?, în general, funda?iile sînt lucr?ri la stabilirea c?rora calculul de rezisten?? are o mare importan??. De aceea nu trebuie s? se execute dup? modele ?ablonate sau numai pe baz? de intui?ie. Chiar în cazurile simple, verific?rile statice sînt necesare pentru determinarea suprafe?ei t?lpii, arm?turii, iar cînd este cazul ?i a celorlalte detalii.
Deoarece funda?iile sînt elemente de construc?ie care suport? sarcini mari, stau, în general, într-un mediu umed ?i agresiv, iar, dup? executarea construc?iei, eventualele lucr?ri de refacere sau consolidare sînt foarte costisitoare ?i greu de executat, este nevoie s? se dea o aten?ie deosebit? execu?iei funda?iilor.

Last Updated ( Feb 13, 2011 at 09:32 AM )
RETETA PREPARARE BETON
Polls
Este oare binevenit un astfel de site?
  
Cine este Online
We have 1 guest online