header image
Prima Pagina arrow Ghiduri arrow DULGHERIE arrow Partea 4.3. Operatii de prelucrare mecanizata
Partea 4.3. Operatii de prelucrare mecanizata PDF Print E-mail
Written by Administrator   
Jun 15, 2008 at 05:58 AM
Opera?…Â?ii de prelucrare mecanizat?„?’


Principalele categorii de opera?…Â?ii care se pot executa mecanizat ?…?¸i succesiunea lor sunt urm?„?’toarele: opera?…Â?ii de croire a lemnului, care includ retez?„?’ri, spintec?„?’ri, tiviri, decup?„?’ri; opera?…Â?ii de indreptare ?…?¸i rindeluire; opera?…Â?ii de retezare final?„?’; opera?…Â?ii de frezare, cepuire, strunjire; opera?…Â?ii de g?„?’urire ?…?¸i scobire; opera?…Â?ii de ?…?¸lefuire.
in cazul in care, dup?„?’ executarea opera?…Â?iilor de croire men?…Â?ionate, se mai fac ?…?¸i alte opera?…Â?ii de prelucrare mecanic?„?’ (rindeluire, frez?„?’ri, cepuire eto), este necesar ca dimensiunile de croire s?„?’ fie prev?„?’zute cu adaosuri de prelucrare, pentru ca, dup?„?’ efectuarea tuturor opera?…Â?iilor, piesa s?„?’ ajung?„?’ la dimensiunile finale necesare. Dac?„?’ lemnul este umed, adaosul se suplimenteaz?„?’ cu 3-10% (in func?…Â?ie de umiditate).
Tipurile de ma?…?¸ini cu care se pot efectua aceste opera?…Â?ii, precum ?…?¸i avantajele pe care le prezint?„?’ prelucrarea mecanizat?„?’ fa?…Â??„?’ de prelucrarea manual?„?’, au fost prezentate succint in capitolul 3. Ma?…?¸inile fixe se folosesc pentru prelucrarea lemnului in atelier. Este important ca muncitorii care lucreaz?„?’ cu aceste ma?…?¸ini s?„?’ cunoasc?„?’ bine caracteristicile tehnice ale ma?…?¸inilor respective, opera?…Â?iile care se pot executa, reglarea corect?„?’ a ma?…?¸inilor pentru a ob?…Â?ine dimensiunile cerute la piesele prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi ?…?¸i caracteristicile lor, modul de intre?…Â?inere ?…?¸i exploatare.
Ma?…?¸inile portative se folosesc la prelucrarea lemnului pe ?…?¸antier. Tipurile de ma?…?¸ini portative sunt foarte variate (vezi capitolul 3) ?…?¸i acestea se pot folosi pentru opera?…Â?ii de retezare, spintecare, rindeluire, t?„?’ierea diferitelor profile, g?„?’uriri, decup?„?’ri, ?…?¸lefuiri etc.

T?„?’ierea cu fer?„?’str?„?’ul circular portativ (fig. 84). Se incepe t?„?’ierea numai dup?„?’ 2-3 minute de mers in gol, pentru ca rotirea discului s?„?’ ajung?„?’ la tura?…Â?ia normal?„?’. Fer?„?’str?„?’ul se mi?…?¸c?„?’ inainte pe linia trasat?„?’, f?„?’r?„?’ smucituri ?…?¸i F?„?’r?„?’ ca dulgherul s?„?’ apese pe fer?„?’str?„?’u sau s?„?’-i for?…Â?eze inaintarea, deoarece discul se poate in?…Â?epeni, iar motorul se poate suprainc?„?’lzi. in cazul in care s-a produs in?…Â?epenirea discului in piesa de lemn, fer?„?’str?„?’ul circular trebuie tras afar?„?’. Se a?…?¸teapt?„?’ revenirea la tura?…Â?ia normal?„?’ ?…?¸i apoi se continu?„?’ t?„?’ierea. in figura 84 sunt prezentate opera?…Â?iile care se pot executa cu fer?„?’str?„?’ul circular portativ.
G?„?’urirea cu burghiul electric portativ. Se procedeaz?„?’ astfel: vârful burghiului se fixeaz?„?’ deasupra locului insemnat pentru g?„?’urire, se pune in func?…Â?iune ?…?¸i se apas?„?’ u?…?¸or in lemn. Se verific?„?’ direc?…Â?ia de g?„?’urire in timpul lucrului. Dac?„?’ gaura este adânc?„?’, burghiul se poate scoate afar?„?’ din când in când pentru inl?„?’turarea tala?…?¸ului. Dac?„?’ g?„?’urile sunt str?„?’punse, in momentul apropierii burghiului de fundul g?„?’urii, se reduce viteza de rota?…Â?ie a burghiului centru a se evita a?…?¸chierea lemnului pe partea opus?„?’.
Rindeluirea cu rindeaua electric?„?’ portativ?„?’. Se procedeaz?„?’ astfel: ma?…?¸ina este pus?„?’ s?„?’ func?…Â?ioneze in gol câteva minute, in pozi?…Â?ie r?„?’sturnat?„?’, pân?„?’ se atinge tura?…Â?ia normal?„?’. Din acest moment, dulgherul poate incepe lucrul mi?…?¸când rindeaua inainte pe direc?…Â?ia fibrelor, cu mi?…?¸c?„?’ri u?…?¸oare ?…?¸i f?„?’r?„?’ smucituri ?…?¸i ap?„?’s?„?’ri, pentru a nu toci cu?…Â?itul ?…?¸i a nu suprainc?„?’lzi motorul. Se repet?„?’ cursele de inaintare pe pies?„?’, paralel cu fibrele, pân?„?’ se atingte netezimea corespunz?„?’toare a suprafe?…Â?elor.

?ițșâș

 

Last Updated ( Oct 06, 2008 at 05:46 PM )

Betonul celular autoclavizat - BCA - este un material cu structura poroasa, obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA este supus unui tratament termic in autoclava, la presiune si temperatura ridicata.
BCA de zidarie se utilizeaza la realizarea de pereti portanti ai cladirilor cu numar redus de niveluri, precum si pereti exteriori neportanti pentru constructii civile si industriale inalte.