header image
Meniu
Prima Pagina
Ghiduri
Legi
Retete culinare
Home
Login Form
Username

Password

Remember me
Password Reminder
No account yet? Create one
Syndicate
Prima Pagina arrow DULGHERIE arrow  Partea 2.1.2 - Sortimente de lemn folosite in constructii
Partea 2.1.2 - Sortimente de lemn folosite in constructii PDF Print E-mail
Written by Administrator   
Jul 18, 2006 at 08:54 AM

2.1.2. Sortimente de lemn folosite in constructii

Lemnul rotund (fig. 21) se obtine prin doborârea arborilor in exploatarile forestiere, din trunchiuri sau crengi groase. El poate fi cojit sau necojit. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa doborâre, deoarece altfel sunt predispusi 3 atacul ciupercilor si insectelor xilofage Exista urmatoarele sortimente de lemn rotund, in functie de dimensiuni (tabelul 2):
- bustenii, cu diametrul cel mai mare. de minimum 20 cm;
-  bilele, care sunt vârfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni: L = 6-9 m, d = 12-16 cm. D<20 cm; sunt folosite la schele, esafodaje etc.;
- manelele, cu L = 3-6 m; d>8-11 cm: sunt folosite la sprijiniri, schele etc.:
- prajinile, cu L = 2,6-4 m; d = 4-7 cm; se folosesc ca si manelele:
- pilotii, cu L = 3-15 m si diametrul la jumatatea lungimii cuprins intre 20 si 40 cm: se folosesc la fundatii, diguri, poduri.
Fig21Fig22

Fig. 21  Lemn rotund.                    Fig. 22. Cioplitura

 Tabelul 2 Dimensiunile de fasonare a lemnului rotund pentru constructii

Nr Crt

Sentimentul de lemn rotund

Diametrul la capatul subtire (fara coaja), cm

Lungimea
1

Bile

12-15

>6 m


2

Manele

8-11

>3 m


3

Prajini

4-7

> 2,60 m







 

Fig23

 

Fig. 23. Cherestea - elemente componente:
1 - fata; 2 - cant; 3 - capat; 4 - muchie: 5 - tesitura.
 Fig24
Fig. 24. Denumirea pieselor de cherestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:
a - cherestea tivita: b - cherestea semitivita. c - cherestea netivita.
 Fig25
Fig. 25. Sortimente de cherestea, dupa forma geometrica a sectiunii transversale:
a - lemn semirotund; b - lemn sferic;  c - grinda cu doua fete;  d - grinda cu trei fete;  e - grinda cu patru fete;
f- margine: o - laturoi.

     Lemnul cioplit sau „cioplitura" (fig. 22) se obtine prin cioplirea lemnului rotund, rezultând grinzi cu fete netede si muchii tesite sau ascutite Lemnul cioplit se foloseste mult la constructii rurale, poduri, traverse.
    Cheresteaua (lemnul ecansat) se obtine prin debitarea bustenilor paralel cu axa longitudinala, cu ajutorul gaterelor, ferastraielor panglica sau ferastraieior circulare, si are cel putin o fata neteda.

    Cheresteaua livrata santierelor de constructii se poate clasifica dupa urmatoarele criterii:
a)   dupa specia lemnoasa, exista:    cherestea    de    rasinoase (brad, molid, pin etc.); cherestea de foioase tari (fag, stejar, carpen, paltin, ulm etc.); cherestea de foioase moi (plop, tei, anin, salcie etc.);
b)  dupa gradul de prelucrare a canturilor (fig. 24), exista urmatoarele tipuri- cheresteaua tivita, care are ambele canturi prelucrate (daca este fara tesitura pe canturi, ea se numeste   „cherestea   tivita   curat"), cheresteaua semitivita, care are un singur   cant   prelucrat;   cheresteaua netivita,   care   are   ambele   canturi neprelucrate (are forma rezultata din bustean);
c)  dupa forma geometrica a sectiunii transversale (fig. 25), exista urmatoarele sortimente: lemn semi-
rotund, sfert, grinzi sau prisme cu doua fete, grinzi sau prisme cu trei fete, grinzi sau prisme cu patru fete, margini, laturoaie;
d) dupa grosime (sau raportul intre grosime si latime, fig. 26), exista urmatoarele sortimente: scândura, dulap, margine, grinda, sipca, rigla; in tabelul 3 sunt cuprinse dimensiunile principalelor sortimente de cherestea, de foioase si rasinoase;

 

Fig26
 

 

 Fig. 26. Sortimente de cherestea, in functie de grosime:
a - scândura; b - dulap; c - margine; d- grinda; e - sipca; f- rigla.

Tabelul 3 Sortimente de cherestea dupa grosime sau dupa raportul dintre latime si grosime 

 

Denumirea produselor de cherestea Cherestea de foioase   Cherestea de rasinoase  
  Grosimea, mm Grosime/latime, mm/mm Grosimea, mm Grosime/latime, mm/mm
Åžipci 20, 25, 30 (32), 40 60...nelim. 100...nelim. 12, 18,24 80... 300
Frize 50. ..100 100...nelim. 28... 75 100... 300
Scânduri numai stejar 100... 300 100... 300 120. ..350
Dulapi 50. ..100 50.. .100 28. .96 38. ..150
Grinzi 20, 25, 30, 40 20... 40 12, 18,24 18. ..48
Rigle 20,25 35.. .120 18,24 35. ..95

Tabelul 4 Sortimente de cherestea dupa lungime

 

Sortimentul de cherestea Cherestea de foioase Cherestea de rasinoase
Limitele lungimilor, m Crestere, cm Limitele lungimilor, m Crestere, cm
Lunga 1,80.. .6.00 10 3,00.. .6,00 25
Scurta 1,00... 1,70 10 1,00.. .2,75 25
Subscurta 0,45... 0,95 5 0,50.. .0,95 5
Frize: - scurte - lungi 0,20.. .0,25 1,00.. .3,00 5 10 - -
Åžipci 0,40... 1,00 5 1,00.. .2,75 25
Rigle peste 1 ,00 10 3,00.. .6,00 50

 

Fig27
Fig. 27. Denumirea pieselor de cherestea, in functie de pozitia fetelor in raport cu inelele anuale:
a - cherestea radiala; b - cherestea semiradiala; c - cherestea tangentiala.
 

 

    e)  dupa lungime, exista urmatoarele sortimente de cherestea: lunga, normala, scurta, subscurta; dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse in tabeiul 4;
    f) dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inele/e anuale (f/g. 27) exista urmatoarele sort/mente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioara este cuprins intre 60° si 90°); cherestea semiradiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioara este cuprins intre 45° si 60°); cherestea tangentiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioara este cuprins intre 0° si 45°);
    g)  dupa locul ocupat in sectiunea transversala a bustenilor (fig. 28), exista urmatoarele sortimente: piesa axiala, piese centrale, piese laterale si laturoaie;
    h) dupa calitate, lemnul se clasifica in functie de prezenta defectelor (numarul si marimea lor), precum si in functie de calitatea prelucrarii.
    Parchetul (fig.29) este un produs semifabricat din lemn, sub forma de lamele paralelipipedice, având canturi prelucrate astfel incât sa se poata imbina intre ele. Se foloseste la pardoseli si se fabrica in mai multe sortimente: piese de parchet, frizuri de parchet, pervazuri. Parchetul se fabrica din frize si sipci de foioase, mai ales de fag si stejar, in mai multe variante dimensionale.

Fig28
Fig. 28. Denumirea pieselor de cherestea, dupa locul ocupat in sectiunea transversala a busteanului:
1 - piesa axiala; 2 - piese centrale; 3 - piese laterale; 4 - laturoaie.
Fig29 
Fig. 29. Parchetul: 1 - piesa de parchet; 2 - frizuri de perete; 3 - pervaze.
 
        Scândurile rindeluite si profilate (fig.30) sunt produse semifabricate din lemn, care se folosesc in constructii fara alte prelucrari. Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba si uluc, falt etc.). Scândurile rindeluite se folosesc la dusumele, la placarea peretilor, plafoanelor etc.
        Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin derularea sau taierea plana a bustenilor de diferite specii. Furnirele oot fi:
        - estetice, cu desen decorativ si grosimi de 0,4-1 mm; se obtin prin taiere plana sau derulare excentrica si se folosesc la acoperirea unor suprafete de material lemnos;
        - tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm; se obtin prin derulare centrica si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului stratificat sau la acoperirea suprafetelor cu subfurnir sau furnir de dos.
        Produsele stratificate sunt de mai multe feluri, si anume: placaj, panel, panouri celulare etc.
        Placajul (fig. 31,a) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice, incleiate intre ele, cu directia fibrelor alternativ perpendiculara. Placajul se fabrica cu diverse dimensiuni si numere de straturi. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. in lucrarile de constructii, placajele se pot folosi la pardoseli, pereti despartitori, cofraje etc.
        Placajul prezinta multe avantaje fata de lemn, si anume: are latimi cu mult mai mari decât cele mai late sortimente de scânduri (deci se poate reduce numarul de inadiri); are structura mai omogena decât lemnul masiv;
Fig30
Fig. 30. Scânduri rindeluite si profilate: a - cu lamba si uluc; jb - cu falt; c - profile diverse;
Fig31 
Fig. 31. Panouri stratificate: a-placaj; b-panel.
are stabilitate dimensionala mai buna; nu crapa si are greutate redusa; este estetic si placut. Placajul se poate finisa in diferite moduri (transparent, opac).
    Panelul (fig. 31,6) este un panou din lemn format dintr-un miez din sipci acoperite pe ambele fete cu un strat de furnir tehnic, prin incleiere. Fibrele furnirelor vor fi perpendiculare pe directia fibrelor sipcilor din miez. Aceste panouri se pot slefui, furnirui, colora, lacui, vopsi.
    Panourile celulare (fig. 32) sunt alcatuite din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL, având in interior un miez care poate fi confectionat din diferite materiale.
    Semifabricate superioare din lemn. Utilizarea acestor sortimente duce la importante economii de cherestea pe santier.
    Placile din aschii de lemn (PAL) sunt panouri obtinute prin aglomerarea aschiilor de lemn cu ajutorul unui adeziv si, apoi, presarea la temperaturi ridicate. Ele se fabrica in mai multe sortimente si se pot folosi asa cum rezulta din fabricatie sau se pot innobila. Aceste panouri au urmatoarele avantaje fata de lemn: sunt mai omogene (au aceleasi proprietati mecanice in toate directiile); rezista mai bine la variatiile de umiditate din atmosfera.
    Placile din fibre de lemn (PFL) sunt panouri fabricate din fibre de lemn im-pâslite si incleiate. Ele se fabrica in mai multe sortimente si pot avea suprafata emailata, melaminata, furniruita sau imprimata. Aceste panouri se utilizeaza in constructii pentru izolarile termice sau acustice ale planseelor si peretilor, precum si la alte lucrari (captuseli interioare, tencuieli uscate, cofraje etc.).
Fig32 
Fig. 32. Panou celular (structura): 1 -traversa ramei; 2-montantul ramei; 3-adaos pentru montarea broastei; 4 - placarea cu PFL dur; 5 - furnir de fata; 6 - miez celular; 7 - bordura; a-panou pentru usi, cu inchidere fara falt; b - panou pentru usi, cu inchidere in falt; c - tipuri de miezuri celulare. 
 
Last Updated ( Jan 02, 2009 at 06:11 PM )

Mic dic?ionar al betonului:

Polls
Este oare binevenit un astfel de site?
  
Cine este Online
We have 1 guest online